Asadar, ai ajuns în faza în care trebuie să mergi la arhitect pentru a-ţi face proiectul casei. Desigur, dupa ce ai făcut ceva schiţe şi ştii cam ce vrei. Totuşi, înainte de a discuta cu arhitectul mai trebuie să ştii şi ce ar trebui să cuprindă proiectul casei. Un proiect de casă este compus de fapt din mai multe proiecte:
- PAC/DTAC
Cuprinde plan situaţie, planurile nivelelor (demisol, parter, etj, etc), plan acoperiş, memoriu de arhitectură, toate faţadele, două secţiuni generice, plan şi vedere împrejmuire, structura de rezistenţă până la cota 0, fundaţii, memoriu de rezistenţă. Acestea sunt minimele cerute pentru depunerea documentaţiei în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie. Sfatul meu este însă, dacă este cazul, tot aici să prindeţi şi anexele (fosă septică, bazine pluvio, beci exterior, magazie, foişor, alei, etc), nu se stie cand omul legii va calca în curtea ta şi te va trage la răspundere pentru construcţii neutorizate. Şi nu costă mare lucru să le prinzi şi pe acestea în plan.
Nu uita, înainte de a trece la execuţia proiectului este bine să ai studiul geotehnic (acesta stă la baza calculelor de rezistenţă) şi Certificat Urbanism pentru construcţie locuinţă, să nu ai surpriza că în zonă sunt constrângeri pentru care proiectul tău nu poate fi aprobat. - PT (proiect tehnic)
Conţine o multitudine de informaţii ce stau la baza elaborării detaliilor de execuţie (ăsta fiind un alt proiect):
– topografia terenului/zonei în care se va construi
– amplasamentul;
– date geo şi cu privire la seismicitate
– date legate de caracteristicele (micro)climatice ale zonei
– date legate de organizarea de şantier şi dacă este cazul demolări, devieri de reţele
– marcarea căilor de acces provizorii şi/sau permanente
– specificarea surselor de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele, atât pentru organizarea de şantier cât şi cele definitive;
– planuri, scheme, memorii tehnice, breviare de calcul pe specialităţi (sanitare, termice, electrice, etc)
– structura de rezistenţă cu planurile pe toate nivelele, planuri cofrare, armare, detalii pentru fundaţie, stâlpi, grinzi, centuri, memoriu tehnic
Căutaţă pe net şi o să găseşti mai multe detalii legate de acest aspect : exemple. - DDE/DTDE (Detalii de executie / documentatie tehnica detalii de executie)
Tablouri de timplarii, tablouri de confectii metalice, estimare de cantitati de materiale pentru caramida, gresii, faiante, tencuieli, tavane false, termosistem, detalii de alcatuiri la pereti interiori, pereti exteriori, fundatii, glafuri, atic sau sarpa.
detalii de alcatuire la fundatii stilpi, grinzi, placi, detalii de armare, prinderi, extrase de materiale estimative la beton si armaturi, planuri de sapaturi si cofrare, breviare de calcul daca este necesarproiecte de instalatii pentru fiecare specialitate, continand: planuri, scheme de functionare, detalii de executie unde este cazul, memoriu tehnic si caiet de sarcini pe fiecare specialitate ” electrice, sanitare, termice, breviar de calcul sanitare, e.t.c.
Detalii despre continutul acestor proiecte mai gaseşti si pe Internet, drept care nu are rost sa aduc în discuţie mai mult decât am spus aici, le-am enumerat doar pentru a şti ce negociezi cu arhitectul. Eu vreau să pun în discuţie alte puncte care sunt mai puţin “tehnice”.
Sunt multi viitori beneficiari care, fie din zgârcenie sau lipsa de bani, fie din nestiinţă, fie din ignoranţă evită realizarea unor părţi din proiect, unele chiar absolut necesare, după parerea mea. În unele zone rurale (dacă nu chiar în majoritatea) se obişnuieşte ca proiectul de casă să fie strict limitat doar la acele părţi necesare pentru autorizare (PAC). Eu îndemn spre realizarea unui proiect cât mai complet şi am să spun şi de ce:
Un proiect cât mai complet:
1. oferă o imagine corectă asupra volumului de manuperă pe care constructorul îl are de depus, astfel oferta de preţ pentru manoperă poate fi estimată cât mai corect. Astfel se evită unele situaţii de genul “domnule, v-am cerut bani puţini, că nu ştiam că…. aşa că trebuie să mai daţi nişte bani”
2. oferă posibilitatea să evaluezi cât mai corect efortul financiar pentru finalizarea construcţiei, lucru ce ajută atât la planificarea tranşelor de lucrări cât şi la evitarea stresului în situaţia începerii unor serii de lucrări ce pot epuiza reyerve financiare. În plus, exceptând situaţiile neprevăzute, se poate estima şi un termen de finalizare a locuinţei.
3. te ajută să faci listele de materiale necesare construcţiei, liste ce pot fi foarte utile în negocierile cu viitorii furnizori de materiale de construcţie.
4. duce la evitarea unor situaţii neplacute în care eşti nevoit să refaci o parte din lucrări, dar şi te ajută să orchestrezi în mod corect succesiunea executării lucrărilor, astfel încât să nu faci eforturi suplimentare.
5. ai un punct de reper autorizat pentru verificarea calităţii şi conformităţii execuţiei lucrărilor.
6. ai o documentaţie de referinţă pentru viitor, în cazul în care vei avea probleme cu instalaţiile din casă.
7. lista poate continua…
Sunt câteva elemente care trebuiesc luate în considerare şi prinse în proiect, faţă de ceea ce ţine strict de structura construcţiei:
– amplasarea tablourilor electrice
– amplasarea elementelor pentru iluminat şi a prizelor (asta cam merge mână în mână cu amplasarea mobilierului, a aparaturii electrocasnice mari, a corpurilor din grupurile sanitare)
– traseele pentru instalaţii
– sobe, seminee, centrate, boilere, coşuri de fum
– amplasarea anexelor (foisoar, împrejmuire, fosa. bazin pluvio, etc)
(notă: mi se pare că acestui articol îi lipseşte ceva, cu timpul voi mai reveni asupra lui)
asa poate ne dam seama cat de importante sunt proiectele bine facute
Bazine – Rezervoare