Dragobește-mă diseară
când la tine o să vin
cu ciocolată amară
și-o sticlă mare de vin.

Pregătește și fă focul
și fă cald să fie-n casă,
tu ca să-ți încerci norocul
fă-te că m-așezi la masă.

Dragobește-mă diseară
și mă-mbie cu sărutul
până simt că mă-nfioară
și stau locului ca mutul.

Pielea ta catifelată
ți-o așează lângă mine,
sânul tău, zvâcnind deodată,
se va simți mult mai bine.

Dragobește-mă diseară
doar în caldă mângâiere,
toarnă-n mine, ca din ceară
toată a ta dulce miere.

Și sărutul mi-l respiră
cu-al său foșnet nesfârșit,
să fim amândoi o spiră
într-un timp nedefinit.

În fierbinte adiere
fă din mine să dispară
tot ce nu este plăcere.
Dragobește-mă diseară!