Despre iubire

Despre iubire aș putea să spun ce nu s-a spus,
nici vers, nici căntec
ce destrama cândva ideea
și lăsa într-o visare
mult iubita mea, femeia.

Despre iubire cântatau multi ce nu știau,
de dragul rimelor mărunte
împleticite-n moi acorduri
ce harpe sunete dulci îşi revarsau…

Despre iubire, într-o noapte
printre soptiri şoptite-n soapte
am învațat o poezie
despre dragostea târzie
în care împletite-n flori
sentimente şi fiori…

FacebookTwitterGoogle+MySpaceLinkedInShare

În grădina noastră

in gradina

În grădina noastră verde
Cu pisici și cu căței
unde mai odinioară
se jucau doi baieței
a rămas doar iarba’naltă
și copacii triști și goi
așteptând să se întorcă
baiețeii amândoi.

Iar cațelul este trist
și în pragul casei zace
căci acum n-are cu cine
sărăcuțu să se joace.

Poate vine iarăși vara
poate toamna de-ar veni
să se umple iarăși curtea
de glas dulce de copii.

Astazi prieteni vin la noi
gârboviți și câte doi
povestim și spunem glume
răsfoind mai vechi albume.

Și, când vantul, ca o geană
mai deschide câte-o poartă
tresărim cumva cu toții
și oftăm parcă deodată.

Așteptăm și noi bătrânii
și pisicile și câinii
ca din lumea depărtată
vreun copil să ni se-ntoarcă

FacebookTwitterGoogle+MySpaceLinkedInShare

La ceas de noapte

Ce placere,
Singur să stai la fereastră
Și s-admiri, ca într-un cântec,
Nesfârșita noapte-albastră.

Peste umbrele tăcute
Să chemi vise de demult
Când erai doar atâtica
Dar credeai că ai crescut.

Las din tămple să mai cadă,
Precum stele căzătoare,
Nesfârșitul șir de gânduri
Din visare în visare.

Uite, s-au culcat vecinii,
Au închis lumina-n tindă,
În întuneric stau la pândă
Prin tufișuri mute, câinii.

FacebookTwitterGoogle+MySpaceLinkedInShare

Nostalgia

Nostalgia când mă prinde
Întorc dorul înapoi
Și-mi aduc aminte, doamnă,
Eram unul, și nu doi.

Prin marama vremii scurse
Pozele cu zambet larg
Ma îndeamnă câteodată
Să ies să te-aștept în prag.

Dar s-a scurs atâta vreme
Și sărutul l-am uitat…
Ai uitat și tu de mine
Nici un semn nu ai mai dat.

Lasă luna să framânte
Căte nostalgii mai poate
Și de dragul vremii scurse
Vin` la mine astă noapte.

FacebookTwitterGoogle+MySpaceLinkedInShare

Tot rece

Iubirea ta, plângând mereu
a răscolit iar trupul meu!
O lacrimă, căzând, îţi moare
o simt din nou,
o ştiu şi eu.
Vai,
iar sufletul mă doare.

Iar te-ai lăsat cu chip prea rece
umbră săpată-n gândul mut.
Mă uit la noi
secunda trece.
Să nu m-alungi!
Să nu mă uiţi!

FacebookTwitterGoogle+MySpaceLinkedInShare